acum ceva vreme, Aura m-a adaugat in lista celor de la care dorea sa afle 5 secrete hmmm… am atat de multe secrete si se refera la atatea aspecte ale vietii, incat nici nu stiu la care sa ma decid! :-) 1. primul (si cel mai important, de altfel) este ca nu m-am decis inca daca eu sunt sau nu sunt eu aceasta dilema s-a nascut odata cu scurta dezbatere pe marginea acestui “post” si, in loc sa se diminueze, iata ca de atunci s-a dezvoltat bine-merci! 2. tot legat de Aura, va marturisesc ca mi-am facut si eu un cont in SecondLife… dar acolo cu siguranta eu nu sunt eu! 3. candva, demult, foarte tanar fiind si necopt, mi s-a evit ocazia sa ma fac fotbalist… din pacate, singura propunere concreta pe care am primit-o atunci a fost de la echipa a doua a Sportului Studentesc (care juca pe vremea aceea in divizia B), ceea ce m-a facut sa ma simt oarecum jignit :-P si sa refuz, am preferat sa invat in continuare, eram in anul I de facultate… iata cum am dat cu piciorul la o cariera care promitea… 4. nu mai am cele doua broaste testoase :-( 5. maine iarasi sunt nevoit sa merg la acel serviciu…
gata!! tocmai am terminat de pus online pozele din Paris le puteti vedea accesand link-urile din coloana din dreapta, sau plecand de la aceasta pagina
nu am apucat inca sa public pozele “serioase” pe care le-am facut in Paris, insa promit ca in weekend-ul viitor le voi pune on-line insa nu am avut rabdare sa nu va arat ceva ce m-a surprins… de fapt, chiar m-a surprins cu adevarat?!? oare de ce nu m-a surprins totusi atat de mult pe cat ar fi trebuit? poate pentru ca genul acesta de manifestare este unul la care cu totii ne asteptam din partea rromanilor?!? faceti click aici sau pe fotografia de mai sus si o sa intelegeti ce vreau sa spun… ideea este ca m-am suit intr-un RER (un fel de tren care merge si la suprafata si in subteran, ca un metrou), m-am asezat la intamplare pe primele scaune libere pe care le-am vazut (poza de mai sus), si imediat am observat ceea ce era scrijelit pe rama ferestrei aflata in dreptul meu… m-am simtit in Paris exact ca intr-un tren personal… ca acasa! insa nu neaparat in sensul bun… atentie! click-ul este interzis minorilor sau persoanelor pudibonde!
am considerat dintotdeauna ca, atunci cand voi ajunge in Paris, obiectivul meu numarul 1 va fi acesta
ajuns aici, am avut parte de doua revelatii:
- s-ar putea sa fi ajuns sa-l vizitez cu vreo 15 ani mai tarziu decat ar fi trebuit si ar fi insemnat ceva cu adevarat important pentru mine… am realizat asta atunci cand am vazut un pusti care, cat timp am privit si am fotografiat mormantul, a stat incontinuu cu ochii in gol si a ascultat in casti (muzica era suficient de tare incat sa se auda pana la mine) melodia “Light My Fire”… atunci mi-am dat seama ca eu nici macar nu m-am mai gandit sa-mi iau cu mine iPod-ul lasat in apartament si pe care am toata discografia The Doors…
- am descoperit adevarul!! in imnul lor, ei nu ne-au mintit!!! intr-adevar, “suntem peste tot a-caa-saaaa…”!!!! priviti imaginile, ele spun totul…
m-am intors azi de fapt, m-am intors ieri, ca miezul noptii deja l-am depasit sper ca voi reusi zilele acestea sa selectez cateva fotografii si sa le pregatesc, sa le pot pune aici o singura concluzie: a fost frumos!
