am trecut acum vreo 3-4 ore pe langa magazinul Diesel din Soho (Soho din New York, nu din Londra)
nu mai vazusem campania aceasta publicitara si, implicit, cum se pozitioneaza mai nou brand-ul Diesel
 |
| Diesel, Soho, New York |
 |
| Diesel, Soho, New York |
 |
| Diesel, Soho, New York |
am stat in noaptea asta cu ochii lipiti de un film despre care nu avusesem habar pana acum
l-am vazut pe jimmy acum cativa ani intr-un concert live in bucuresti, impreuna cu robert plant
a fost minunat, una dintre cele mai frumoase intamplari la care am asistat vreodata
pentru mine, intotdeauna cei mai frumosi si mai buni si mai talentati artisti s-au numit “led zeppelin”
cand i-am vazut pe cei doi in bucuresti, cred ca a fost ZIUA aceea, cea mai tare si mai frumoasa
acum am descoperit un documentar despre care nu aflasem inca: se cheama “it might get loud”
este vorba despre trei mari chitaristi: unul din anii ‘60-’70-’80, unul din anii ‘80-’90-2000, si inca unul din 2000 incoace: jimmy page (led zeppelin), the edge (u2) si jack white (the white stripes)
daca ati petrecut vreodata macar o noapte ascultand impreuna cu prietenii vostri un vinil led zeppelin, ori daca ati fost macar o data la un concert u2, ori daca sunteti mai tineri si ati pariat vreodata pe liniutele albe… cautati acest film si nu veti fi dezamagiti… pentru mine, cand l-am vazut acum, a fost la fel de emotionant ca atunci cand am vazut pentru prima oara, acum cativa ani, filmul “Pete Tong: It’s All Gone”… senzatia este aceeasi
… cel putin asa sustine intelepciunea populara
minti, minti, minti! tu minti incontinuu!!
si mint pentru tine toti acei ratati care te sprijina, mint pentru tine asa-zisi oameni de onoare, asa-zisi oameni de cultura; mint pentru tine oameni despre care s-a dovedit ca au furat si au fost condamnati in justitie si trebuie acum sa returneze cheltuielile facute pentru borduri atata timp cat au condus primaria bucurestiului; minte pentru tine robotelul nefericit pe care l-ai inlocuit, plangacios, atunci cand ai candidat prima oara la presedentie; mint pentru tine oameni care nu mai stiu ce explicatii sa dea ca sa se si sa te justifice; mint pentru tine oameni de buna credinta care au crezut in tine, insa sunt naivi si inca se mai uita in gura ta; mint pentru tine “specialistii” care incearca sa justifice umbre in cadru si lumini ciudate pe chelia ta ca sa-ti scuze tie pumnul pe care l-ai dat in gura unui copil; minte pentru tine blonda ta care cheltuie banii tarii pe idiotenii carora le spune “campanii de comunicare” ca si cum ar cheltui banii cocosului ei; minte pentru tine sefa aia a nu stiu carei camere a parlamentului; minte pentru tine piticania care a fost premier si acum e demis; mint pentru tine tot felul de patapievici, de ungureni, de severi barbosi si penibili; mint pentru tine toti aia care te-au lins in partile moi si au avut de castigat de pe urma ta, care au primit functii si bani de la tine
esti penibil, esti jalnic, esti un mincinos si un ratat, esti un om care ne face de ras si din cauza caruia tara asta nu e luata in seama; esti unul pe care l-au parasit toti cei care au onoare si unul cu care nici un om de bun simt de pe planeta asta nu doreste sa aiba ceva in comun
tu nu vezi ca nimeni din tara asta, cu exceptia asa-zisilor “oameni” pe care i-ai capatuit, nu mai vrea sa aiba de-a face cu tine? nu vezi ca nimeni nu mai vrea sa discute, sa se alieze cu tine, sa te sustina? tu nu vezi ca oameni simpli spun deschis ca nu mai doresc sa mai auda de tine? esti inca presedinte… pleaca cat timp mai ai un pic de onoare
mai sunt doar cateva zile pana la turul al doilea al alegerilor si sper sincer ca, dupa 6 decembrie, sa pleci pe mare, sa te sui pe pluta ta (ca flota nu mai avem, ca tot tu ai praduit-o) si sa-ti dai drumul in aval, ca sa scapam de cel mai pervers personaj pe care l-a nascut tara asta de 20 de ani incoace
credeam ca nu voi mai scrie despre politica deoarece eram convins ca nimic nu ma va mai putea surprinde la omul asta
si-a facut fiica agramata europarlamentar, blonda lui e ministru cu doua portofolii, a bagat in guvern tot felul de boci, videni, ritzi, berceni, placinte si alte prajituri, si-a batut joc de parlament, a facut atatea lucruri lipsite de cel mai elementar bun-simt incat nu puteam sa cred ca se poate si mai mult de-atat…
insa ceea ce tocmai am citit cred ca le intrece pe toate: a facut pe unul general in rezerva, unul care anul trecut era plutonier-major!!
uitati-va la fata noului general al armatei, ea singura spune mai multe decat orice cuvinte despre tara in care traim si despre cel care ne conduce
jignire mai mare la adresa armatei romane si a oricarei persoane oneste din tara asta e greu de imaginat… si asta vine de la unul care (din pacate) inca e presedintele nostru
de mos nicolae, sper sincer ca nerusinatul o sa dispara pentru totdeauna, impreuna cu toata sleahta lui
nu se vede prea bine din cauza slabei rezolutii a camerei telefonului meu mobil, dar macar e facuta acum doua minute de la geamul camerei de hotel
magazinasul luminat care se vede in partea stanga a imaginii se cheama “route 66″ si are un mare avantaj: doar cobor din camera si il gasesc acolo! :-P
route 66
am mers la Londra pentru concertul U2
fotografii si secvente video din concert, dar si alte poze facute cu ocazia asta, sunt aici
“Bocii rasar! Boc nu e unul singur!”
(fragment din discursul lui Crin Antonescu in Parlamentul Romaniei, pe 13 octombrie 2009, la depunderea primei motiuni de cenzura adoptata in ultimii 20 de ani impotriva unui asa-zis Guvern)
am primit un cadou frumos de ziua mea :-)
ma gandeam ca am scris cam mult, in ultima vreme, despre bocasescu si ai lor
si parca n-as vrea sa transform blogul asta, in care si asa scriu din an in paste, intr-unul de atitudine politico-revoltoida
ptiu, drace! uite ca nu ma pot abtine!
am o mare nelamurire: bai, soro, oare cu ce Ii hraneste? ce Le da sa bea? Ii dopeaza? Le toarna noaptea argint-viu pe gat, in timp ce ei dorm ca niste prunci? Le face trepanatie pe creier, ca o conditie minima si necesara pentru a fi admisi in grupa mica, pe listele presului bocanila? ce Le face ca sa Ii convinga sa renunte la orice urma de logica, de ratiune si de bun-simt si sa se repeada cu ochii injectati, care pe la ce televiziune apuca, sa-i muste de jugulare pe aia care indraznesc sa se ia de EL, de fratele LUI, de fiicele LUI sau de blondele LUI? cum a reusit sa stranga toata haita asta de anonimi care acum incearca sa ne prosteasca pe fata, la televizor, sa ne spuna ca maroul e, de fapt, roz-bonbon ca penajul gainusii, si ca miasma de toaleta publica de halta parasita, care emana din ce in ce mai evident de-acolo, de pe piscuri, e mai tare ca coco chanel al cincilea?
incep sa cred ca au fost cu totii parasiti si apoi salvati de la orfelinat, asta fiind motivul pentru care isi calca in picioare cu atata usurinta bruma de onoare pe care ar fi putut-o avea in conditii de viata dusa la niste parametri normali
sigur au fost crescuti la orfelinat si sigur nu au pe nimeni altcineva pe lume in afara de EL, pentru ca altfel nu ar avea cum sa se duca acasa si sa se mai uite in ochii parintilor, ori ai partenerului de viata, ori ai copiilor lor, dupa prestatiile pe care le au la televizor
cu certitudine traiesc cu totii impreuna, adunati undeva, intr-o pestera, departe de civilizatie si de normalitate, iar acolo se dedau la actiuni salbatice, in grup si in spirala, (supra)vegheati de dreptul guru baselaru
am fost la U2!
in Londra, pe Wembley!!
azi dimineata m-am intors, urmeaza sa pun si niste fotografii aici in zilele urmatoare
concluzie scurta: iti taie rasuflarea!
nu-mi pot imagina care ar putea fi acel artist sau acea trupa care, in ultimii ani, sa se poata ridica macar la jumatatea spectacolului de care ai parte intr-un concert U2
iar U2 la Londra inseamna inca ceva in plus… acolo sunt (aproape) la ei acasa
m-am reintalnit cu ei dupa 4 ani de la concertul de la Viena, cel in care i-am vazut pentru prima oara “live”, si pot sa spun ca nimic nu s-a schimbat: acelasi respect pentru public si aceeasi stradanie pentru a face ca totul sa fie perfect
voi comenta mai mult atunci cand voi publica pozele de la Londra
a fost o data ca niciodata, ca daca n-ar fi nu s-ar povesti
dupa lupta dreapta, care a durat zi de vara pana-n seara, alb-ca-zapada a dat cu balaurul de pamant de l-a ingropat pana la brau, iar el s-a cocotat la timona imparatiei
luand in stapanire copacul cu merele de aur, a-mpartit din acestea si piticilor sai credinciosi, pentru ca si ei sa se infrupte dupa pofta inimii
uite asa, piticeii au prins aripi de la nectarul puterii si au inceput sa zburde si sa cotrobaie in voie prin roadele imparatiei, stranse amar de vreme de norodul mult-prea-ascultator si orb de-atata truda
chiar si ala mic, mutulica, parca se-naltase brusc, se vedea zvelt in oglinda vrajitoarei si isi schimbase numele dupa cel al eroului sau din copilarie, fiorosul bocanila
insa traiul fericit si indestulat al albului-ca-zapada si a piticilor sai fermecati nu a fost sa dainuie pana la adanci batraneti: lupul cel viclean a inceput sa adulmece la usa bunicutei (n.a.: la origine, “bunicuta” era alt personaj in poveste, numai ca, de la un timp, alb-ca-zapada incepuse sa capete in mod evident trasaturi de bunicuta) si la cea a piticilor
lupul asta n-avea mama, n-avea tata: azi vorbea despre casa fetei cea mare a imparatului din (fosta) padure fermecata de la marginea cetatii, maine despre slujnica lui preferata, obisnuita sa coasa si sa deretice si devenita, pe drept merit, mare dregatoare la palat, poimaine despre incuscrirea nemaivazuta si nemaiauzita cu insusi balaurul, raspoimaine despre fata cea mica dar cu buze mari pe care poporul o proslavea, ras-raspoimaine despre prietena si sprijinitoarea acesteia, pitzi-cea-cu-vino-ncoa si cu galbenii amarnic prapaditi pe turniruri, zaiafeturi si mizilicuri tocmai la tarmul apei cele fara de sfarsit
si uite-asa, norodul a inceput sa auda si sa-nteleaga, iar alb-ca-zapada scadea intr-o zi, in ochii norodului, cat altii intr-un an
dar viteazul era deja prea orbit de stralucirea fara de seaman a galbenilor, fagaduise peste puterile lui piticilor prea pofticiosi, se legase cu lanturi prea groase de capetele balaurului astfel incat sa mai poata deslusi firicelul de cantec care incepuse sa se-mprastie tot mai mult peste imparatie:
vai, vai, vai ci durere
io-te-te bre vaporul cum chiere
si marinarii cum moari
moari si da din chicioare
de ce nu o sa merg duminica la vot:
- pentru ca nu am nimic in comun cu UDMR;
- pentru ca mi-a fost intotdeauna sila de PRM;
- pentru ca nu pot decat sa spun “Doamne fereste!” atunci cand vine vorba de un partid condus de Gigi Becali;
- pentru ca mi-e mila de ceea ce a ajuns PNTCD;
- pentru ca m-am certat inca din 1990 cu tatal meu, care pe vremea aceea sustinea partidul lui Iliescu (sper ca tata e bine acum, acolo unde a plecat de multa vreme), ca sa-l conving ca FSN-PSDR-PSD=cancer… si pentru ca mi-as dori sa nu mai aud de Nastase, de Hrebenciuc, de Geoana, de Mazare, de Vanghelie si de toti ceilalti acoliti ai lor;
- pentru ca unii Tariceni, Orbani sau Antonesti si-au batut joc de ceea ce a insemnat PNL, asociindu-se fara nici o remuscare, pentru interesul mercantil al patronului lor, cu cei care ar fi trebuit sa le fie opozanti politici, calcand astfel in picioare ideea de liberalism si angajamentele pe care si le luasera;
- pentru ca PDL este o ciudata ciuperca otravitoare, condusa de unul mic si Boc pe post de marioneta, sustinut fiind de niste neica nimeni carora li se atribuie “calitatea” de lideri de partid si carora li se pare absolut normal sa declare pe fata ca ei nu vor vota cu partidul lor, ci cu “independenta” eba: o jignire mai pe fata la adresa inteligentei oamenilor din tara asta nu mi-am putut imagina ca ar putea exista;
-in sfarsit, pentru ca sub “stapanirea” unuia care s-a autoproclamat drept purtatorul stindardului dreptatii si corectitudinii, am ajuns sa avem in guvern ministri numiti pe considerente de budoar, de genul celui de la turism (mai e nevoie sa reamintesc de presedintele Norvegiei, de tricotatul la televizor sau de datul cu mopul in scop electoral, de ideea turismului ecumenic si de toate celelalte gafe, atata timp cat doamna e blonda si are forme generoase?), sau pe considerente materiale, pentru binele partidului care face Boc, asa cum e cazul celui care e deja condamnat in justitie si obligat sa plateasca despagubiri pentru ceea ce a facut cat timp a fost primar in Bucuresti.
in sfarsit, pentru toate considerentele de mai sus, desi stiu foarte bine ce inseamna Parlamentul European (cand s-a infiintat, Tratatele pe care se bazeaza, istoricul sau, numarul de membri, modul in care e ales), care sunt atributiile sale (puterea legislativa, impreuna cu Consiliul, puterea bugetara, controlul pe care il exercita asupra Comisiei Europene… da, chiar le stiu) si care e importanta sa, pur si simplu nu pot merge sa votez
nu am mai lipsit pana acum de la nici un vot, dupa 1990, dar acum chiar nu am de ce sa merg: nu am pe cine sa votez
toata admiratia pentru cei doi!
bravo, dan! bravo, razvan! iata ca se poate!
e doar o impresie gresita de-a mea, sau “draga stolo” chiar s-a luptat din greu cu sine insusi pentru a reusi sa se exprime, iar logica sa a prezentat hiatusuri evdente in discursul pe care a incercat sa-l sustina in seara aceasta, la emisiunea de televiziune la care a participat de la ora 10 seara?
genul respectiv de dificultati de exprimare poate fi regasit, in cele mai multe cazuri, la persoanele aflate sub diverse influente externe, dar care pot fi depasite dupa un somn sanatos, chiar daca ulterior ar putea lasa urme sub forma unor insistente dureri de cap
totusi, nu pot sa cred ca influentele respective ar fi putut fi motivul exprimarii mai putin fericite in cazul dragului de stolo
probabil ca ora avansata a emisiunii a fost de vina
Copyright by Ovidiu Caprita | Powered by WordPress